Flashback - Gothic |
| Scris de Autor necunoscut | ||
A long long time ago, intr-o mina nu tocmai departe… Povestea isi facea introducerea printr-un filmulet dragut, in care un biet rege isi plangea de mila. Eroul principal, intruchipat de noi evident, este un omulet amarat care s-a trezit intr-o buna zi cu o scrisoare in mana si aruncat printr-un zid de energie misterioasa(care frige). Dincolo de acest perete vom descoperi o societate interesanta, care se divide in 2 categorii: cei saraci si cei bogati. Cei saraci isi duc viata muncind la mina, iar cei bogati scot profit de pe urma lor. Ca nou venit, ai ocazia sa arati ca meriti sa faci parte din ramura nobila a societatii, indeplinind diferite quest-uri pentru bastanii locului. Dar fiindca nicio societate nu poate trai in armonie la nesfarsit, oamenii din interiorul cupolei magice s-au impartit in 3 tabere: The Old Camp sunt cei care au ramas la castel alaturi de conducatorul lor, Gomez, si care se ocupa de mina; The New Camp sunt cei care s-au saturat de minerit si au devenit fugari si hoti. Cei de aici isi doresc enorm de mult sa scape din capcana magica, atat de mult incat au luat cativa magi cu ei pe care i-au pus sa incerce sa rupa magia zidului. Ultima tabara este Sect Camp, si sunt si cei mai ciudati. Adeptii acestei tabere si-au gasit un zeu protector, pe numele sau The Sleeper , cu ajutorul caruia spera sa rupa vraja. Sect Camp-ul este condus de niste cheliosi numiti gurus, despre care se spune ca pot lua contactul cu acest Adormit. Ocupatia principala in aceasta tabara este producerea de tigari, asemanatoare mai mult cu marijuana decat cu tigarile obisnuite din cauza faptului ca au cam acelasi efect. In plus, se pare ca aceste tigari ii pun in contact pe consumatori cu The Sleeper. Hehe… Maratonul de bug-uri Inainte sa incep cu criticile, trebuie sa mai spun ca eroul principal este, ca de obicei, fara nume. Acest cliseu nu era tocmai cliseu la vremea aparitiei, insa tot nu putem trece cu vederea acest handicap. Aparent, prima noastra misiune ar fi trebuit sa fie inmanarea scrisorii magilor de foc, insa pe parcurs treburile se complica. Acesti magi isi duc veacul in castel, iar in castel nu poti intra fiind un nou-venit. Jocul incepea bine, chiar foarte bine pana nu ne atingeam de mouse si de tastatura. Surpriza pe care o aveam atunci cand venea vorba de control era nu tocmai placuta, necesitand cateva minute sau chiar ore de antrenament. Ca sa nu mai vorbim de bug-uri, unele incercari de modificare a tastelor din optiuni transformand meniul intr-o chestie asemanatoare cu hieroglifele. Daca reusim insa sa trecem peste aceste neajunsuri, gasim in Gothic o lume geniala, care ne ademeneste sa o exploram si sa o cunoastem Avem libertate totala de miscare, atat timp cat nu dami peste vreo creatura prea puternica dornica de cafteala. Sistemul de lupta era si el anevoios, si in cele din urma se rezuma la o clickaiala enervanta. Dungeons and Dragons… din parti. Gothic nu se folosea de regulile D&D. De fapt, dezvoltarea caracterului era sumar reprezentata, la fiecare level primind niste puncte pe care le puteam folosi pentru a invata diferite chestii sau pentru a ne creste cateva atribute, atribute pe care le “cumparam” de la niste NPC-uri mai puternice. Puteam de exemplu sa invatam sa scoatem pielea reptilelor, facand bani frumosi din urma vanzarii acestora. In lumea jocului banii nu aveau valoare, obiectele fiind apreciate dupa valoarea lor in minereu (minereu extras din mina). O noutate interesanta pe care am vazut-o la Gothic a fost faptul ca fiecare NPC avea propria sa coliba. O data ce intrai intr-o coliba fara acordul proprietarului, riscai sa fi luat la bataie fara ca garzile sa-ti sara in ajutor. Problema este ca jocul a fost prost conceput, de pe la level 5 in sus fiind posibil sa caftesti chiar si “Umbrele” (Shadows), niste membri mai sus-pusi ai societatii, care ar fi trebuit sa fie mai puternici. Dupa level 15, jocul devenea de-a dreptul enervant cand venea vorba de balancing. Nici macar garzile din castel nu ne mai rezistau, odata ce puneam mana pe vreun topor mai strasnic. Grafica, Sunet si Atmosfera Aceste 3 elemente, desi nu se ridica la nivelul povestii ca si genialitate, mai spala din pacatele jocului (datorate bug-urilor desigur). Grafica era frumoasa la data lansarii, insa astazi unele poligoane mai colturoase ne zgarie la ochii obisnuiti cu Unreal Engine 3. Din fericire personajele si diferitele creaturi au beneficiat de atentie sporita din partea graficienilor, precum si armurile si armele. Sunetul nu este chiar grozav, insa fiecare linie de dialog a fost interpretata de actori ceea ce este impresionant avand in vedere faptul ca este un RPG si vom avea parte de multe ore de chatting. Pocniturile, scrasniturile si diferitele urlete sunt si ele la locul lor, insa nimic nu exceleaza. Cat despre atmosfera, doar cuvinte de lauda. Predomina un feeling medieval, accentuat de modul de viata dintre peretii vrajiti, un mod de viata te prinde din primele minute petrecute in joc. Fiecare NPC isi are propriul program zilnic, si nu isi petrece toata ziua stand degeaba sau asteptand linistit pe o bancuta. Desi eram amagiti de o oarecare libertate de actiune, unele lucruri se intamplau orice am fi facut pana in momentul respectiv, fie ca faceam parte dintr-o tabara sau din alta. Per total, Gothic a fost primit cu caldura la data lansarii datorita faptului ca era unul dintre primele RPG-uri 3D. Asa cum spuneam la inceput, acest lucru poate explica multe greseli pe care le-am gasit in joc, insa chiar si cu aceste greseli, Gothic poate sa dea peste nas multor RPG-uri recente, datorita povestii sale geniale si atmosferei unice si captivante. |